Etichete

, , , ,

mirror1

Mirror, mirror, on my wall

I just want to be thin, pretty and tall.

Mirror, mirror, if I change my hair,

Maybe someone will start to care?

Mirror, mirror, if I starve myself, 

At least I’ll be beautiful, forget my health.

Mirror, mirror, if I cut my wrist, 

Will I feel like I exist?

Mirror, mirror, don’t you see?

What you show is ruining me.

Far for too long it had watched her cry,

So the mirror decided to reply:

„What you think you see? It isn’t true.

The misery is found inside of you.

Don’t lock yourself in a broken soul,

Or I promise you one day, you’ll lose all control”.

Omul nu ar trebui să poată să-și cunoască propriul chip. Natura i-a dat darul de a nu fi în stare să-l vadă și de a nu fi în stare să privească adânc în proprii ochi.

Doar în apa râurilor și a lacurilor își putea omul analiza înfățișările și se putea minuna de propriul trup.

Dar apoi, cel care a inventat oglinda, a aruncat otravă asupra sufletului omenesc.

A trăi fără a fi conștient de micile imperfecțiuni înseamnă a trăi împăcat cu tine însuți. În astfel de cazuri, țin cu dinții de dictonul biblic Crede și nu cerceta, preferând lipsa cunoașterii cât timp aș avea o deschidere mai mare spre unul dintre idealurile oamenilor, și anume fericirea. O fericire inconștientă, ce-i drept, dar totuși…fericire.

În schimb, privindu-ne îndeaproape chipul, am ajuns la concluzia că oglinda ascunde un spirit rău în spatele ei. În momentul în care ne analizăm pe noi înșine, se produce un click. În loc să găsim pacea interioară pe care întâlnirea cu eul ar trebui să ne-o aducă, suntem schimonosiți, obosiți, încercănați, palizi, triști…

Și încă ceva.

…sătui de propria persoană.

mirror2

 

Anunțuri